Vladimir Ghika

Vladimir Ghika, cunoscut si ca Monseniorul Ghica (1873-1954) a fost un print, diplomat, scriitor, om de caritate, preot roman, nepotul lui Grigore Alexandru Ghika, ultimul principe al Moldovei.

Monseniorul Vladimir Ghica a fost propus spre beatificare. Propunerea, pornita din partea Arhidiecezei Bucuresti, se intemeiaza pe un dosar ce cuprinde biografia acestuia, urmand a fi examinat de Congregatia pentru Cauza Sfintilor de la Vatican.

Desi avea o cultura deosebita si capacitati de exceptie, a evitat sa produca scrieri personale.

A facut munca de cercetare in arhivele Vaticanului, publicand o parte din aceste rezulatate in „Revue Catolique”.

A scris articole de revista in „Convorbiri Literare”, „La Revue Hebdomadaire”, „Les Etudes”, „Le Correspondant”, „La Revue des Jeunes”, „La Documentation Catholique”.

Scrieri publicate in limba romana:

• Sfanta Fecioara si Sfantul Sacrament. Discursul rostit de mons. Ghika in noiembrie 1928 la deschiderea Congresului Euharistic de la Sidney, Australia (traducere)
• Femeia adultera. Mister evanghelic cuprinzand un prolog, un act, un epilog. Piesa teatrala (traducere)
• Ganduri pentru zilele ce vin (traducere)
• Convorbiri spirituale (traducere)
• Interludiile din Talloires (traducere)
• Ultimele marturii, Vladimir Ghika; pref. Yvonne Estienne (traducere)
• Fragmente postume. Texte inedite din arhiva Institutului „Vladimir Ghika” (traducere dupa documente nepublicate)

Sursa foto: www.accadromania.it